Interviuri

Teodor Frolu pentru Mediafax:

Experienţa Frolu: De la premiul pentru case ridicate cu deţinuţi la ruşinea din satul lui Patzaichin

de Eugen Istodor

Arhitectul Frolu ÅŸi Ivan Patzaichin sunt printre cei care au iniÅ£iat proiectul "Case noi, ÅŸanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării". Acesta a fost premiat săptămâna trecută de Anuala de arhitectură. Interviul Mediafax arată felul în care omul recucereÅŸte ecologic locul, dar ÅŸi inerÅ£iile Deltei.


Proiectul "Case noi, ÅŸanse noi prin meserii vechi în Delta Dunării" a fost premiat săptămâna trecută de Anuala de arhitectură. Este proiectul prin care deÅ£inuÅ£ii din Chilia învaţă meserii ecologice ÅŸi construiesc case ecologice pentru un viitor proiect turistic. Arhitectul Teodor Frolu ÅŸi sportivul Ivan Patzaichin au atacat "cu cap" cel mai conservator ÅŸi mirific loc din România: Delta Dunării. Orice ai alege din travaliul lor, aceÅŸtia se luptă cu inerÅ£ia birocratică, mentalităţile locului. Prin acÅ£iunile sale, AsociaÅ£ia Ivan Patzaichin - Mila 23 redă încredere comunităţilor locale să-ÅŸi reia tradiÅ£iile, iar prin proiectul desfăşurat împreună cu ANP ÅŸi Serviciile Penitenciare Norvegia, pregătesc deÅ£inuÅ£ii pentru o posibilă reintegrare socială ÅŸi redau speranÅ£a în turismul ecologic în Deltă.

În Interviul Mediafax, Teodor Frolu readuce în discuÅ£ie proiectul reuÅŸit prin care deÅ£inuÅ£ii din Chilia învaţă meserii ecologice ÅŸi construiesc case ecologice pentru un viitor proiect turistic. În Chilia funcÅ£ionează ecologia umană, omul care-ÅŸi redescoperă rostul uitat, omul care este capabil cu materiale naturale să construiască lucruri durabile.

Cu toate acestea, prietenia ÅŸi colaborarea sa cu Ivan Patzaichin i-a adus observaÅ£ii amare. Modelul Ivan nu funcÅ£ionează în Deltă:
“Ivan este eroul de la televizor, dar din păcate nu cred că este un model. Este greu de înÅ£eles cum într-un sat ca Mila 23, probabil este unic în lume pentru faptul că a dat aproape 20 de campioni olimpici ÅŸi mondiali la kaiac-canoe, vâslitul să fie pentru copii o ruÅŸine.”

Totuşi Frolu observă dependenţa reală de Deltă:
“Trebuie să reînvăţăm cum să ne conectăm la această sursă pentru că am uitat. Crează dependenţă, asta este clar!”

Mediafax: Ce înseamnă Delta, de fapt?

Teodor Frolu: Deltă este vie! Este un organism gigantic ce respiră, se transformă, absorbe soarele ÅŸi-l transformă în biodiversitate. Noi am uitat dar avem nevoie de Deltă, de energia ce ne-o oferă necondiÅ£ionat . Trebuie să reivatam cum să ne conectăm la acesta sursă pentru că am uitat. Crează dependent ,asta este clar! Odată “conectat” nu mai poÅ£i renunţă la ea.

Mediafax: Cum ai gândit recreerea ei?

Teodor Frolu: În primul rând cu bun simÅ£! Trebuie să înÅ£elegi ce se întâmplă aici încet, cu răbdare. Cu respect pentru loc ÅŸi mai ales pentru oamenii locului. AceÅŸti oameni ai locului trebuiesc căutaÅ£i. Ultimii 50 de ani au stricat enorm relaÅ£ia de echilibru între oameni ÅŸi natură. MulÅ£i dintre cei ce trăiesc acolo nu mai sunt “oameni ai locului” Cum spune ÅŸi Ivan “ ceva nu mai este la locul lui cum era acum 50 de ani” Am încercat să descoperim ce nu este ok. Vorbind cu mulÅ£i oameni, căutând date ÅŸi informaÅ£ii, citind din cărÅ£ile lui Antipa, comentariile lui Cousteau. Nu ne putem întoarce în timp ÅŸi nici oamenii nu mai vor să trăiască că acum 50 de ani. TotuÅŸi cum reuÅŸim să modernizăm Deltă păstrând acest echilibru între om ÅŸi natură, cum reuÅŸim să facem viaţă oamenilor mai bună dar în acelaÅŸi timp să reducem presiunea pe resursa naturală unică? Există soluÅ£ii. Învaţă de la trecut ÅŸi inovează. Economia este la fel de importantă că ÅŸi tradiÅ£ia,protecÅ£ia mediului la fel că serviciile publice sau că educaÅ£ia copiilor.

Mediafax: Ce inseamnă Ivan pentru comunitatea de acolo?

Teodor Frolu: Ivan este eroul de la televizor, dar din păcate nu cred că este un model. Este greu de înÅ£eles cum un sat că Milă 23, probabil este unic în lume pentru faptul că a dat aproape 20 de campioni olimpici ÅŸi mondiali la kaiac-canoe vâslitul să fie pentru copii o ruÅŸine. Muzeul campionilor în aer liber realizat de noi este apreciat de turiÅŸti, de fapt este singurul obiectiv turistic din Milă 23 dar nu am auzit să se mândrească prea multă lume din sat cu el. Am primit comentarii de genul: “Ä‚sta este muzeu?! Câteva panouri?”

Mediafax: DeÅ£inuÅ£ii. Ce înseamnă acest proiect pentru comunitatea locală, pentru deÅ£inuÅ£i

Teodor Frolu: Proiectul de la Chilia este un exemplu de succes de cum se poate transformă o situaÅ£ie dezavantajoasă din teren, folosind tradiÅ£ia ÅŸi o componentă de inovaÅ£ie, într-o oportunitate de dezvoltare în care natură este factorul decisiv. DeÅ£inuÅ£ii, care doresc să se implice, sunt în ultimul an sau mai puÅ£in de un an de executare a pedepsei. AceÅŸtia sunt selectaÅ£i de o comise de la Penitenciarul Tulcea ÅŸi impărtiti în grupe. Ei au realizat case ecologice, care vor găzdui atelierele de meserii la care vor participă următorii deÅ£inuÅ£i ce fac parte din acest proiect.

Ei pun în practică acest concept de ecologie umană. El funcÅ£ionează, vă putem confirma acum la 2 ani de la începerea proiectului. Am demonstrate cu ocazia asta că se pot construi case confortabile ÅŸi rezistente din materiale locale, cu specific local. Bazat pe conceptul de "ecologie umană", proiectul pune accent pe componenÅ£a educatională ÅŸi pe creÅŸterea încrederii de ÅŸine pentru pregătirea deÅ£inuÅ£ilor pentru eliberare. Proiectul urmăreste să acorde deÅ£inuÅ£ilor abilităti de reinserÅ£ie socială, prin instruirea lor în meserii eco de nisă, care să îi ajute atunci când ies din închisoare. În plus, proiectul îÅŸi propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la opÅ£iunile de reintegrare în societate ale foÅŸtilor deÅ£inuÅ£i. DeÅ£inuÅ£ii sunt instruiÅ£i în meserii ecologice ÅŸi participă la construirea unor case, pe grindul Tătaru al penitenciarului de la Chilia. ConstrucÅ£iile găzduiesc ateliere eco, unde deÅ£inuÅ£ii invată meseriile de constructor de case, dulgher, olar, împletitor de răchită ÅŸi lucrător în agricultură eco. Proiectul a fost premiat săptămâna trecută de Anuală de arhitectură ÅŸi culmea, nu erau vilele lui Ivan făcute cu deÅ£inuÅ£ii aÅŸa cum explicau profesionist câÅ£iva “ghizi” locali.

Mediafax: Cum este?

Teodor Frolu: Este un proiect ce se poate dezvoltă în continuare, chiar ÅŸi la alte penitenciare din Å£ara care dispun de teren agricol sau ferme. Natura poate ajuta un om aflat la o răscruce în viaţă lui mai mult decât ne putem imagina.